Revista Hobby Petrosani - nr5 - 2005

Revista Hobby Petrosani – nr5 – 2005 – Cum construim bobinele?

Timp de citit: 3 minute

Autor: Clubul Copiilor Petrosani
Revista trimestriala a cercului de constructii electronice si radioamatorism
Coordonator: prof. Kovacs Imre – YO2LTF

Stiati ca..? Nervii din corpul vostru functioneaza pe baza impusurilor electrice? Iar semnalele electrice de la creier pun muschii in miscare, ele transmitand informatia de la ochii, urechi, nas, limba si piele inapoi la creier?

Structura revistei

1. Stimati colegi din Petrosani

Am citit cu mult interes revista voastra care este foarte interesanta, la nivelul nostru al elevilor, lucru ce reiese si din colectivul de redactie, colectiv foarte tanar, elevi ca si noi.

Articolele sunt din domeniul nostru, la nivelul nostru, ceea ce ne bucura mult. Ne place foarte mult ce publicati in revista. Articole sunt foarte interesante si pline de idei practice.

Ma numesc Marius Vasii am indicatorul YO5-028/CJ, elev la Grupul Scolar Somes. Frecventez cercul de radio transmisiuni al Clubului Copiilor Dej, de trei ani. Aici am invatat primele notiuni de electronica care pentru mine prezentau emigme. Am realizat foarte multe montaje ca: semnalizari optice, acustice, generatoare si amplificatoare…

2. Constructia bobinelor

  • Materiale conductoare folosite la constructia bobinelor;
  • Bobine pentru inalta frecventa (radiofrecventa);
  • Bobine pentru joasa frecventa.

3. Tabel de echivalenta

  • Tranzistoare C.S.I. de tip KT – siliciu;

4. Detectoare de metale

Primele astfel de detectoare de metale au aparut cu multi ani in urma. Ne amintim din copilarie filmele de razboi in care soldatii cautau cu astfel de detectoare minele metalice ascunse pe front. Tehnica militara o data pusa la punct a fost „transferata” in viata civila. Pe langa alte aplicatii mai „domestice” un cuvant destul de mare l-au avut detectoarele de metale pentru cautatorii de comori, cei mai multi dintre noi am citit in copilarie despre legendele stramosilor nostri, despre comorile acestora ascunse in diverse locuri.

Mirajul acestor comori a atins o mare masa de oameni care si-au confectionat sau cumparat aparate de acest gen din ce in ce mai sofisticate. Tanarul electronist este tentat de toate acestea si daca reuseste sa-si construiasca un astfel de aparat, va fi oricum un castig. Complexitatea acestora, numarul mare de componente utilizate, variantele lor, il vor ajuta sa aprofundeze principiile de baza ale electronicii practice. Ne vom familiariza astfel cu sursele de alimentare, cu amplificatoarele operationale, cu oscilatoarele, cu principii tehnice de tip PLL, UCO, BFO

5. Depanarea Radio-TV

  • Etapele depanarii;
  • A nu se uita niciodata;
  • Etape obligatorii;
  • Verificarea componentelor;
  • Recomandari practice, sfaturi;

Depanarea RTv a fost de-a lungul anilor o permanenta provocare pentru tinerii electronisti. Elevi, studenti sau ingineri, acestia isi facusera un adevarat hobby in a se intrece pe ei in rezolvarea unor defecte aparute in aparatura electronica.

Odata cu trecerea anilor aceasta pasiune a mai scazut in intensitate, dar si astazi sunt multi tineri care pasionati fiind, se depasesc pe ei. Depanarea este si va fi o provocare pentru oricine care se crede electronist…

6. Blocul de alimentare al TV alb-negru

Blocul de alimentare cuprinde:

  • intrerupatorul de retea;
  • filtrul U601 care protejeaza reteaua impotriva unor radiatii de frecventa ridicata, provenita din televizor;
  • puntea redresore;
  • condesatorul de filtraj C607.

Stabilizatorul in comutatie, cu transfer direct de energie, care este format din:

  • tranzistorul regulator serie T601 de tip BUX84;
  • amplificatorul de eroare echipat cu T603 de tip BF297;
  • dioda Zener D606 de tip DZ5V1;
  • etajul de comanda al tranzistorului, echipat cu T602 de tip BC252B si dioda D605 de tip BA157;
  • dioda Zener D607 de tip PL180Z.

Tensiunile necesare pentru alimentarea etajelor componente ale televizorului se obtin din doua surse independente:

  • reteaua de curent alternativ de 220Vca/50Hz;
  • etajul final linii.

7. Curiozitati

Spatiul pe care un corp il ocupa se numeste volum. Cantitatea de materiale din acel spatiu se numeste masa lui. In sistemul metric, volumul se masoara in metri cubi (m) sau in litri (l).

Masa unui litru de apa este de un kilogram. Masa se masoara in grame (g) si kilograme (kg). Masa este diferita de greutate.

Si multe alte curiozitati..

8. Transformarea TV in monitor

Uneori suntem nevoiti sa folosim un televizor pe post de monitor. Motivele sunt multiple, fie ca monitorul nostru tocmai s-a sticat, fie ca avem musafiri si nu putem vedea ultimul film primit, cu totii, in grup.

Schema nu este deloc complicata, utilizeaza un circuit integrat de tipul 74LS86, doua tranzistoare de tipul BC547, cateva rezistente si condensatoare. Cablajul imprimat este de asemenea prezentat in articol. Sunt necesare de asemenea doua mufe, una de tip SCART (tata) si o mufa de la un monitor defect.

Surse:

http://kovacsfam.ro/yo2kqk/

Daca doriti sa colaborati cu aceasta revista va rugam sa accesati sectiunea contact din ultima pagina a fiecarei publicatii.

2 comentarii

  1. Si la ce „tensiune” se ridica aceste impulsuri electrice, nu de alta, dar ma gandesc sa-mi incarc telefonul cand sunt nervos?! Atentie, este o intrebare fara alte conotatii!

Adauga un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *