Autori: Pintilie Desanu, Nicolae Bejan
Editura: Delfin
An aparitie: 1993
In aceasta carte sunt selectate si sistematizate schemele (circuitele) dispozitivelor de uz casnic pe baza releelor electronice.
Cum se clasifica releele?
Releele se clasifica, in fond, dupa tipul de semnal la intrarea releului care provoaca actionarea acestuia. Circuitele sunt amplasate dupa gradul de complexitate si de perfectionare a performantelor fiecarei categorii de relee electronice.
O atentie deosebita se acorda solutiilor care stau la baza circuitelor si interschimbabilitatii pieselor. Sunt date recomandari privind ajustarea dispozitivelor cu relee de uz casnic.
In urma aplicarii largi a tehnicii electronice in toate domeniile de activitate umana, anual se elaboreaza mii de diferite circuite electronice, analogice si digitale. O mare parte din ele o constituie circuitele dispozitivelor automate pe baza releelor electronice.
Aceste dispozitive sunt utilizate in viata de toate zilele, in industrie, agricultura. Informatia privind tehnica circuitelor acestor dispozitive este concentrata, de regula, in publicatiile periodice si in diverse manuale universale.
Adeseori electronistilor amatori (mai ales celor incepatori), le vine greu sa se orienteze in acest torent de informatie, care creste pe zi ce trece. In legatura cu aceasta este nevoie de un manual de specialitate in care sa fie adunate si sistematizate cele mai tipice circuite de relee electronice de toate categoriile.
De unde provine termenul releu?
Termenul „releu” provine de la cuvantul francez „re-layer”, ceea ce inseamna „a inlocui, a substitui”.
Releul este un dispozitiv care reactioneaza la modificarea parametrilor unui proces fizic (temperatura, presiune, curent, flux luminos etc.). Atunci cand parametrul atinge valoarea prestabilita, releul efectueaza o actionare prin salt a mecanismului de executie, aceasta schimbare a starii mecanismului fiind reversibila. Daca pentru functionarea releului se utilizeaza electricitatea, el este numit releu electric.
Denumirea de releu a fost utilizata pentru prima data in comunicatiile telegrafice, in care se folosea un electromagnet cu contacte electrice fixate pe armatura lui – releul electromagnetic, care era destinat amplificarii semnalelor electrice, atenuate la trecerea prin linii telegrafice destul de lungi, aducandu-le la niveluri suficiente pentru functionarea aparatelor telegrafice. Releul este un dispozitiv cu prag, adica el actioneaza la depasirea de catre semnalul de comanda a unui anumit nivel, numit prag de actionare.
Cartea prezentata are urmatoarea structura:
Introducere
Capitolul I – Relee senzoriale si capacitive
Capitolul II – Relee fotoelectrice
Capitolul III – Relee acustice
Capitolul IV – Relee termoelectronice
Capitolul V – Relee de timp
Capitolul VI – Relee de cod
Capitolul VII – Relee pulsatorii
Capitolul VIII – Functiile de protectie ale releelor electronice
Capitolul IX – Combinari de relee electronice
Capitolul X – Circuite de imbunatatire a caracteristicilor releelor electronice si electromagnetice
Capitolul XI – Tehnica securitatii la montarea, reglarea si utilizarea dispozitivelor cu relee electronice
Bibliografie
Mic dictionar roman-rus
Anexa