Sa facem cunostinta cu cativa dintre laureatii premiului Nobel pentru electronica.
Electronica nu a fost considerata printre cele cinci domenii initiale carora li s-a acordat premiul Nobel (ulterior a fost adaugat cel de-al saselea domeniul, cel al stiintelor economice). Era si imposibil de altfel, deoarece in perioada lui Alfred Bernhard Nobel (1833-1896), electronica era in stadiu incipient si nu anunta dezvoltarea „exploziva” ce avea sa o aiba mai tarziu.
Alfred Bernhard Nobel (1833-1896)
Cu toate acestea, principala sursa de inspiratie a electronicii este fizica, de cateva ori savantul premiat pentru o mare descoperire sau inventie in fizica a actionat de fapt in domeniul electronicii. Premiul Nobel este acordat doar laureatilor in viata, datorita unei clauze (sau care erau in viata la momentul anuntarii premiului, chiar daca au decedat pana la decernarea acestuia). Din acest motiv, o serie de savanti decedati prematur, nu au intrat in posesia premiului. Au existat si cazuri de refuz al premiului Nobel, precum Nikola Tesla, propus in 1915 sa imparta premiul cu Thomas Alva Edison, dar datorita disensiunilor avute cu acesta, a refuzat. O data cu inceperea primului razboi mondial, premiul nu a mai fost acordat.
Primul premiu Nobel
Primul premiu Nobel acordat in domeniul electronicii (al radiocomunicatiilor) a fost obtinut de Guglielmo Marconi (Italia) si Karl Ferdinand Braun (Germania), pentru recunoasterea contributiei acestora la dezvoltarea telegrafiei fara fir (in 1909). Karl Ferdinand Braun (Germania), este si inventatorul oscilografului (osciloscopului) catodic in 1897 si al detectorului cu cristal de galena, in 1901.
Karl Ferdinand Braun (1850-1918)
In anul 1947 primeste premiul Nobel, fizicianul englez Edward Victor Appleton, pentru cercetarile sale in domeniul fizicii atmosferei superioare. Inca din 1926 acesta descoperise stratul din atmosfera numit de atunci „stratul Appleton”, care reflecta undele scurte, permitand realizarea radiocomunicatiilor la mare distanta.
Edward Victor Appleton (1892-1965)
In 1956 savantii americani William Shockley, John Bardeen si Walter Houser Brattain au primit premiul Nobel pentru cercetarile lor asupra semiconductorilor si pentru descoperirea efectului de tranzistor, care a dus la nasterea cu acelasi nume, ce a ajutat la evolutia electronicii.
John Bardeen, William Shockley & Walter Brattain, laboratoarele Bell, 1948
Savantul american John Bardeen a fost singurul ce a primit premiul Nobel pentru fizica de doua ori, a doua oara in 1972, alaturi de L. N. Cooper si J. R. Schrieffer, pentru teoria supraconductibilitatii.
Cercetarile cu privre la modul in care electronii traverseaza barierele fizice, conform fenomenului numit „efect tunel”, pentru care Brian David Josephson (Anglia), Leo Esaki (Japonia) si Ivar Giaever (SUA) au primit in 1973 premiul Nobel, au stat la baza functionarii diodelor ce le poarta numele, diode Esaki sau diode tunel.
Leo Esaki (1925-prezent) ,Ivar Giaever(1929- prezent) si Brian David Josephson (1940-prezent)
In 1974 englezii Martin Ryle si Antony Hewish au primit premiul Nobel pentru cercetarile lor in domeniul astrofizicii. Cei doi au activat intr-un domeniu nou, radioastronomia, ramura a comunicatiilor aparuta ca urmare a progreselor din radiotehnica.
Martin Ryle (1918-1984) si Antony Hewish (1924-prezent)
Hans Georg Dehmelt (SUA), Wolfgang Paul (Germania) si Norman Foster Ramsey (SUA) au primit in anul 1989 premiul Nobel pentru contributii la dezvoltarea ampla a spectroscopiei atomice de precizie, cercetarile lor avand aplicatii in special in domeniul comunicatiilor spatiale.
Hans Georg Dehmelt (1922-2017), Wolfgang Paul (1913-1993) si Norman Foster Ramsey (1915-2011)
Cu toate ca numeroase premii Nobel acordate au rasplatit pe cei mai merituosi savanti ai timpului, au fost totusi si cazuri regretabile de omisiuni importante. De pe lista laureatilor lipsesc nume prestigioase, precum G. Gamow (1904-1968) autorul teoriei efectului tunel, de asemenea V.K. Zworykin (1889-1982) inventatorul iconoscopului (primul tip de camera de televiziune), si multi altii.
In cele prezentate se poate observa faptul ca, prin intermediul fizicii si o mica parte dintre autorii importantelor descoperiri si inventii in domeniul electronicii, au fost rasplatiti cu premiul Nobel. Iar daca fizica a fost considerata ca fiind „locomotive” stiintei secolului XX, atunci electronica poate fi considerata fara indoiala, „racheta” acesteia.
Bibliografie / Surse:
Articol preluat din Revista Tehnium, nr.6 din anul 1999.
https://www.tripadvisor.it/
https://en.wikipedia.org/Karl_Ferdinand
https://en.wikipedia.org/Appleton
https://www.nobelprize.org/
https://www.hifisentralen.no/
https://old.nobelprize.org/
https://en.wikipedia.org/Martin_Ryle
https://www.nobelprize.org/
https://www.idolnetworth.com/
https://en.wikipedia.org/Wolfgang_Paul
https://en.wikipedia.org/Ramsey_Jr
https://time.com
