Ce prezinta proiectul?
Montajul realizat poate fi utilizat pentru amplificarea semnalelor obtinute de la un picup (vinyl player) cu doza magnetica. Kit-ul electronic DIY vintage prezentat este destinat familiarizatii electronistului cu performantele si contructia preamplificatoarelor cu caracteristica de frecventa corectata.
Cum functioneaza montajul?
Specific acestui kit electronic, este introducerea pe calea de reactie a unei impedante variabile cu frecventa.
Inregistrarea pe disc (vinyl) a semnalelor de AF se efectueaza mentinand constanta, la frecvente medii, viteza acului gravor, iar la extremitatile gamei audio, deplasarea acestuia (fig.1).
Stabilirea frecventelor f1, f2, f3 sau a constantelor de timp corespunzatoare t1, t2, t3, (f=1/6.28 x t) se face prin standarde. Amplificatorul de reproducere va trebui sa aibe curba de raspuns simetrica fata de curba de inregistrare in raport cu axa „0” dB.
Norma RIAA defineste constantele de timp ti = 318us, t2 = 75us; t3 = 318us corespunzatoare frecventelor: f1 = 500 Hz; f2 = 220 Hz; f3 = 50 Hz. Pentru obtinerea acestei caracteristici, in reteaua de reactie au fost introduse componentele R7, R8, C5 si C6.
Constanta de timp t1 (in microsecunde) este determinata de produsul R8, C5 unde rezistenta este in KOhmi iar capacitatea in nanofarazi. Ea determina o crestere a amplificarii incepand de la frecventa f1 cu o panta de 20 dB/decada.
Constantele de timp t2 su t3 se obtin cu ajutorul unei ecuatii de gradul doi stiind ca:
t2 x t3 = t1 x R8 x C5
t2 + t3 = t1 + R7(C5+C6)
Ele determina o diminuare a amplificarii cu o panta de 20 dB/decada incepand de la frecventele f2 si respectiv f3. Insumand influenta celor 3 constante de timp se obtine curba idealizata de raspuns, prezentata in fig. 2.
Se observa ca intre f3 si f1 ca si dupa f2 amplificarea se diminueaza la cresterea frecventei iar intre f1 si f2 ramane constanta datorita compensarii efectelor constantelor de timp t3 si t1. Pentru obtinerea unei caracteristici de frecventa conform normei RIAA intre componente trebuie sa exista relatiile: R8 = 0.145 x R7; C5 = 318 / R8; C6 = 0.34 x C5
Caracteristicile tehnice ale montajului
- Tensiunea nominala de iesire: min. 0.7V
- Caracteristica de frecventa: RIAA
- Distorsiuni: max. 0.5%
- Impedanta de intrare: 470 KOhm
- Raportul semnal / zgomot: min 52 dB
- Sensibilitatea nominala: 5 mV
- Atenuarea de diafonie intre canale: min. 75 bB
- Curentul absorbit de la sursa: max. 20 mA
Lista de componente necesare (cu echivalentele recente):
- R1, R11 – rezistor 1 KOhm
- R2 – rezistor 56 KOhm
- R3, R7 – rezistor 270 KOhm
- R4 – rezistor 82 KOhm
- R5 – rezistor 27 KOhm
- R6 – rezistor 120 Ohm
- R8 – rezistor 33 KOhm
- R9 – rezistor 100 KOhm
- R10 – rezistor 3.3 KOhm
- C1 – condensator electrolitic 2.2uF/63V
- C2, C7 – condensatori electrolitici 4.7uF/40V
- C3 – condensator ceramic 10pF/20%
- C4 – condensator electrolitic 100uF/25V
- C5 – condensator ceramic 10nF/10%
- C6 – condensator ceramic 3.3nF/10%
- T1 – tranzistor BC 413 sau BC 550
- T2 – tranzistor BC 415 sau BC 560
- T3 – tranzistor BC 172B sau BC 548
- Cablaj imprimat sau placa de test tip breadboard
- Cositor sau fire de legatura
Nota: Toate rezistentele vor avea puterea disipata nominala de min. 0.25W si toleranta valorii nominale de +/- 20% cu exceptia pozitiilor R6, R7, R8 care vor fi de +/- 10%. Condensatoarele C5 si C6 vor avea toleranta de +/- 10%.
Descarca prospectul original I.P.R.S. Baneasa SME-8902
Pentru o mai buna intelegere a functionarii circuitului vom avea nevoie de schema electronica prezentata mai jos:
Pentru a realiza acest proiect in laboratorul propriu, pe cablaj imprimat vom avea nevoie si de layout-ul de PCB de mai jos:
Pentru a avea o vedere mai clara asupra acestui kit electronic DIY vintage, am atasat mai jos si o poza cu montajul asamblat:
De asemenea dl. George-Alexandru Marinescu ne-a trimis o poza cu montajul asamblat folosind alte capsule de componente:
Bravo Dane, le-ai rascolit bine bine de tot. Nu-l am in colectie…il stiu si l-am avut prin anii de liceu…dar nu stiu de unde sa-l iau, asa ca informatia de la tine vine manusa, sa-l am si eu macar ca prospect.
Uite asa am invatat noi electronica pe vremuri, cu piese de astea si dupa cum se vede, R2 are piciorusul lipit..ca taaare proaste mai erau si cum le incalzeai mai mult, cedau… 🙁
Da, imi aduc si eu aminte. Eram la clubul copiilor si din lipsa de materiale reconditionam rezistentele adaugand terminale la capetele lor 🙂
Cine mai face electronica azi, in afara de roboteii chinezi? Acum un electrician bunicel se numeste doctor docent : Ce ii trebuie lui sa stie factorul de amplificare la un tranzistor sau cum arata o sinusoida pe osciloscop !? Da iti da lectii 🙂
Yep.. rezistori cu pelicula de carbon de 1/2W cu factor de zgomot cat Mont-Blanc-ul, electrolitici cu pierderi la fel de grandioase, tranzistori cu hFE aproximativ… „haudiofilie” curata!
Da, componentele aveau o toleranta destul de mare! Probabil atat puteau procesele de fabricatie din acele vremuri!
Cata bataie de cap mi-au dat „rezistentele verzi”! Gaseam „lipitura rece” pe placa, refaceam lipitura, se desfacea „piciorusul” din corpul rezistorului.
Asta se-ntampla pentru ca aveau terminalele extrem de groase si era necesara o temperatura mai mare pentru extractie.
Se cunoaste ca montajul este „Made in Romania” dupa condensatoarele, rezistentele si tranzistoarele folosite!
In general toate se diferentiaza… Romanesti, rusesti, fostele cehoslovace, japoneze, etc. Le identifici numai cu o privire.
Nu e mai comod cu un LM 387, LM 381 etc.? Ar fi un montaj cu o dimensiune mai mica si mai simplist!
Ba da, daca vrei „profesionist”! Insa, daca vrei sa traiesti parfumul nostalgic al acelor vremuri, il faci asa cum e prezentat aici! (Fara suparare, daca nu ai trait acele timpuri, nu poti intelege… repet, fara suparare)!
Astea erau kit-uri pentru copii. Erau valorificate piesele cu tolerante mari ce nu intrau in productie. Ideea era foarte buna si avea ca scop instructajul si invatarea prin practica.
la ce tensiune se alimentau aceste montaje