Timp de citit: 3 minuteCursul prezinta circuitele cunoscute sub numele de FPGA (Field-Programmable Gate Array) si respectiv CPLD (Complex Programmable Logic Device), cu accentul pus pe circuitele unuia din producatorii reprezentativi de astfel de circuite, firma Xilinx.
Categorie: Electronica embedded
Cursuri despre electronica embedded pentru incepatori sau pasionati, in format digital (.pdf), cu descarcare gratuita.
Programming PIC Microcontrollers in BASIC – Examples with PIC Integrated Peripherals
Timp de citit: < 1 minutPrintre principalele subiecte prezentate in acest curs, enumeram: Choosing the right PIC for the task; Writing and compiling your program; Loading program to microcontroller; Elements of BASIC Language; Arithmetic Operators; Boolean Operators; Logical (Bitwise) Operators; Control Structures; Examples with PIC Integrated Peripherals; Examples with Displaying Data;
Programming Embedded Systems – Part II – Automotive cruise control using PID and CAN
Timp de citit: 4 minutePrintre principalele subiecte prezentate in acest curs, enumeram: A flexible scheduler for single-processor embedded systems; What is the CPU load of the scheduler?; A closer look at co-operative task scheduling (and some alternatives); Linking processors using RS-232 and RS-485 protocols; Linking processors using the Controller Area Network (CAN) bus; Case study: Intruder alarm system using CAN; Applying “Proportional Integral Differential” (PID) control; Improving system reliability using watchdog timers;
Programming Embedded Systems – Part I – Controlling a Mobile Robot
Timp de citit: 2 minutePrintre principalele subiecte discutate in acest numar, enumeram: The 8051 microcontroller; Central-heating controller; Strengths and weaknesseses of „super loops”; Creating „software delays”; How to connect a crystal to a microcontroller; Creating an Embedded Operating System; Multi-State Systems and Function Sequences; Case Study: Intruder Alarm System;
LabVIEW, prietenul nostru – Prezentarea optiunilor meniului afisat la lansarea LabVIEW
Timp de citit: 3 minuteUn instrument virtual este compus dintr-o parte hardware (in principal un convertor analogic digital) si o parte software care permite configurarea instrumentului dupa dorinta utilizatorului. Utilizatorul introduce o placa de achizitie date in computer si cu ajutorul soft-ului de programare grafica isi configureaza instrumentul de masurare si in plus poate crea si cate inregistratoare grafice doreste.
Introducere in LabVIEW – Virtual Instrument Engineering Workbench
Timp de citit: 2 minuteLabVIEW este un limbaj grafic de programare care permite dezvoltarea de aplicatii utilizand pictograme. Spre deosebire de limbajele de programare textuale, in cadrul carora instructiunile sunt cele care determina executia programului, LabVIEW-ul foloseste, in locul acestora, fluxul de date evidentiat printr-o prezentare grafica adecvata.
Identificarea in radiofrecventa (RFID) – Aplicatii ale sistemelor SAW RFID
Timp de citit: 3 minuteIDentificarea prin RadioFrecventa (RFID – Radio Frequency IDentification) sau proximitate este ultima si cea mai avansata metoda tehnologica de colectare automata a datelor, castigand o larga acceptare pe masura ce oamenii inteleg si utilizeaza aceasta tehnologie. RFID este un sistem de identificare asemanator tehnologiei cu cod de bare.
Proiectare in limbaj de asamblare – Structurarea programelor. Definirea si initializarea datelor. Operatori
Timp de citit: 2 minuteLimbajul de asamblare ofera viteze de executie si acces la hardware care nu pot fi disponibile (cel mai adesea) in limbajele de nivel inalt. Un alt aspect important este cel al dezvoltarii de programe pentru echipamente dedicate.
Controlul sistemelor complexe folosind CAN bus
Timp de citit: 2 minuteProtocolul de comunicare care sta la baza magistralei CAN este CSMA/CD (Carrier Sense Multiple Access with Collision Detection). Acest protocol ofera, tuturor nodurilor, acces simultan la mediul de comunicatie.
Sisteme de identificare folosind coduri de bare
Timp de citit: 2 minuteCodul de bare este un cod binar aranjat ca un camp de bare si goluri, intr-o configuratie paralela, dupa un model prestabilit. Aceasta configuratie codifica de fapt date (informatii binare). Succesiunea de biti „0” si „1” este asociata aranjarii specifice a barelor si golurilor.