BC17x, BC25x – Inceputurile productiei in Romania, IPRS Baneasa

Fabricarea tranzistorilor era o tehnologie importată, la care a renunțat occidentul.

As usual for communist controlled states with restrictions from both sides over Iron Curtain – no proper specs and manufacturing technologies was known in communist side. So guys rely only on stolen western documentation and needed to improvise. In USSR it was the same ?

IPRS BANEASA: Norme si departamentul de asigurare a calitatii produselor.

Ca tot intreba retoric Domnul Dan Florian Alx daca IPRS a detinut departament in acest sens.

SECȚIA DE ASIGURAREA CALITĂȚII PRODUSELOR IPRS Băneasa

O condiţie de supravieţuire a unei întreprinderi care produce componente electronice cu tehnologii complexe este existenţa unui sistem de calitate eficient în toate etapele procesului de producţie. Asta înseamnă depăşirea vechiului concept despre calitate, care consta doar în conformitatea unui produs cu o normă sau un
standard, prin încercări efectuate pe produsul final și introducerea conceptului de Ingineria calității. Valoarea mare a investiţiilor în tehnologii, costul ridicat al materiei prime şi al procesului de producţie fac necesară analiza şi evaluarea calităţii pe etape tehnologice şi scoaterea din fabricaţie – pe parcurs – a tuturor
componentelor potenţial necorespunzătoare. Asta înseamnă plasarea punctelor de control pe toată linia tehnologică, defalcarea normelor de produs pe faze tehnologice, elaborarea unor metode specifice de încercări, culegerea şi prelucrarea informaţiilor în timp real, crearea unor baze de date şi stabilirea măsurilor ce se impun.

Deceniul 1960-1970 a fost al electronicii de larg consum la care componentele produse conform licențelor achiziționate au corespuns perfect.

Deceniul 1970–1980 a fost al electronicii profesionale, care a necesitat componente mai performante.

Una din primele măsuri luate la IPRS Băneasa, pe această linie, a fost înfiinţarea în 1976 a Laboratorului de screening. Screeningul consta dintr-o secvenţă de încercări mecano-climatice şi de durată semnificative, care evidenţia prin teste de evaluare rapidă fiabilitatea unui anumit lot şi permitea eliminarea componentelor potenţial defectabile. Experienţa acumulată în IPRS Băneasa a permis, la acea dată, alcătuirea unei biblioteci de defecte caracteristice şi de mecanisme de defectare asociate, activitate foarte importantă pe întreg lanțul de la cercetare și proiectare până la fabricația curentă a fiecărui produs.
Corespunzător destinaţiei aparatelor electronice s-au definit în mod arbitrar 3 nivele de calitate pentru aplicaţiile profesionale:
– aplicaţii la care întreţinerea şi reparaţiile se pot executa rapid, iar timpul de întrerupere nu este un factor critic;
– aplicaţii la care întreţinerea şi reparaţiile pot fi executate, dar sunt costisitoare;
– aplicaţii la care întreţinerea şi reparaţiile sunt foarte dificile sau imposibile, iar fiabilitatea este imperativă.
Aceste nivele de calitate, conforme cu standardele internaţionale de calitate pentru componente profesionale – CEI, MIL-SDT ş.a. au generat:
Programul de asigurarea calităţii componentelor pe fiecare nivel de calitate şi
Programul de verificare a calităţii, de asemenea specific fiecărui nivel;

Trecerea de la fabricaţia de componente standard la componente profesionale a
fost realizată pe etape:

– întâi prin sortarea componentelor din producţia curentă pe destinaţii;
– produse de uz curent şi speciale;
– şi apoi trecerea la producţia de componente speciale.

În toate etapele screeningul a fost de un real ajutor. Istoric vorbind, până la abordarea problemei componentelor profesionale, au
fost parcurse câteva etape premergătoare. Iniţial au fost livrate componente sortarte special, care asigurau o calitate de conformitate superioară
componentelor normale, prin sortări speciale şi programe de verificare a calităţii.

Programul de elaborare a acestor componente, a fost denumit Programul Galben, acesta asigura componentelor o calitate la recepție, o stabilitate a parametrilor în funcționare și o fiabilitate superioare față de a componentelor normale.

Începând din anul 1977 au fost livrate în cadrul Programului Galben componente fabricate
pe cele mai evoluate şi stabile linii de producţie ale întreprinderii.

Programul Galben a fost un program hibrid, mai evoluat decât cel pentru componentele normale, dar sub primul nivel profesional. În paralel, din 1976 a început cercetarea și ulterior asimilarea de COMPONENTE PROFESIONALE.

Programul de asigurare a calităţii componentelor profesionale a prezentat câteva puncte comune, independent de tipul tehnologiei, astfel:

1. Măsuri tehnologice destinate realizării unei calităţi superioare, care au implicat nu doar cercetarea și proiectarea de produs ci și asigurarea unor tehnologii superioare (puritatea atmosferei şi a fluidelor, etalonarea, şi reglarea utilajelor);

2. Metode de selecţie 100% post încapsulare pentru eliminarea din lot a exemplarelor potenţial defectabile, ca urmare a unor încercări climatice, mecanice, funcționale, inspecţie cu raze X etc. fiind mai evoluată pentru nivele de calitate ridicată;

3. Documentarea şi analiza datelor pentru diagnoza şi remedierea defectelor.

Din anii 1979 – 1980 IPRS Băneasa a început asimilarea şi a livrat componente profesionale, nivelul I de asigurare a calităţii (P I), aparţinând principalelor familii de diode şi tranzistoare de mică şi medie putere (planare, diode şi tiristoare).

Asimilarea nivelelor superioare P II şi P III a fost o decizie politică datorită necesității unor investiții suplimentare pe fluxul de producție și control.

Însă implicarea IPRS în programe speciale de mare importanţă naţională – cum a fost Programul nuclear sau Programul pentru echipamente de zbor, Programul de aparatură
militară, Programul Metrou ș.a. au făcut necesară şi oportună abordarea nivelelor P II şi P III de calitate. Au existat 9 programe speciale diferite.