Autori: M. Basoiu, N.Negut
Editura: Tehnica – Cluj-Napoca
An aparitie: 1989
Stiati ca..? Antena Yagi-Uda sau Yagi este una dintre cele mai cunoscute antene?
In ciuda constructiei relativ simple, are un castig mare, de obicei mai mare de 10dB. Antenele Yagi-Uda pot functiona in benzile FIF si UIF (de la 3MHz la 3GHz) dezavantajul fiind castigul mare intr-o banda relativ ingusta. Conceptul antenei Yagi-Uda a fost inventat in Japonia de Shintaro Uda in 1926. Lucrarea a fost prezentata pentru prima data in engleza de profesorul Yagi care prin mutarea sa in America a ajutat la raspandirea conceptului.
Ce prezinta lucrarea?
Lucrarea isi propune prezentarea solutiilor practice de realizare a unor instalatii sau montaje in domeniul RTV. Toate montajele descrise sunt experimentate de autori, rezultatele fiind mentionate in text. Se vine astfel in intampinarea numarului de amatori de constructii electronice, fara o pregatire propriu-zisa de specialitate.
Structura suplimentului?
1. Cabluri de radiofrecventa
1.1 Tipuri de cabluri utilizate in instalatiile de receptie TV
Valorile uzuale ale principalilor parametri ai cablurilor de radiofrecventa
1.2 Conectarea cablurilor de radiofrecventa la circuitele FIF si UIF
1.3 Lungimea fizica a tronsoanelor de cablu de radiofrecventa
2. Antene de receptie TV in gamele de FIF si UIF
2.1 Antene Yagi
Cotele antenei Yagi cu 3, 4, 5, 6, 7 si 22 elemente
2.2 Antene „Parabeam”
Cotele elementelor antenei Parabeam cu 7 elemente pentru canalele 1…5 FIF OIRT
Cotele elementelor antenei Parabeam cu 18 elemente pentru canalele 6…12 FIF OIRT
Cotele elementelor antenei Parabeam cu 30 elemente pentru gama de UIF
2.3 Sisteme de antene
Sistem de patru antene sinfazate
Conectarea grupului de antene sinfazate (antene paralele, antene serie-paralel)
3. Amplificatoare de antena
3.1 Amplificator de antena pentru un canal (grup de canale) UIF realizat cu tranzistoare de curent mic de tip BF272
3.2 Amplificator de canal UIF cu tranzistor MOS-FET
3.3 Amplificator de banda larga de UIF
3.4 Amplificator de banda larga FIF
3.5 Amplificator de canal FIF (banda 3) cu tranzistor MOS-FET
3.6 Amplifciator TV de banda larga (FIF-UIF)
4. Distribuitoare (sumatoare) rezistive
5. Atenuatoare rezistive
6. Recomandari pentru realizarea instalatiei de receptie TV
Structura instalatiei de receptie TV functie de calitatea imaginii receptionate de un receptor TV portabil pe antena telescopica proprie
7. Tranzistoare de radiofrecventa utilizate in gamele de FIF si UIF T.V.
8. Compatibilitatea intre diferite norme si sisteme de televiziune
8.1 Receptia emisiunilor TV OIRT cu receptoare realizate pe alte norme
Corespondenta canalelor TV FIF – OIRT cu canalele TV CCIR – B (FIF)
Corespondenta canalelor TV FIF – OIRT cu canalele TV FCC – FIF
8.2 Modificarea caii de sunet a receptoarelor TV de pe diferite norme pentru receptia sunetului OIRT
Modificarea capacitatii de acord a circuitelor acordate din etajul de F1 sunet pentru receptia emisiunilor OIRT (6.5 Mhz)
„Primele lucrari privind aceasta antena au fost publicate in anul 1926 de oamenii de stiinta japonezi Hidetsugu Yagi si Shintaro Uda. Desi denumirea „Yagi” este astazi un „terminus tehnicus” consacrat, folosirea ei este un act de ingratitudine fata de Shintaro Uda, adevaratul inventator al antenei” (Eberhard Spindler – Antene ET Bucuresti 1983).
Da, un altfel de a spune ca Yagi a preluat toata munca lui Uda, doar prin simplu fapt c-a prezentat lucrarea in engleza..
Eu cred ca Nikola Tesla e adevaratul inventator al emisiei/receptiei undelor electromagnetice.
A cam trecut epoca antenelor cocotate pe acoperisuri, pe casa, sau bloc. De cate ori imi inghetau degetele si mainile, cand ma cocotam iarna pe acoperisurile blocurilor ca sa vad legaturile sau sa re-orientez antenele.. Si multe isi gaseau rezolvarea…
Antenele Yagi construite cu elementi din fier pentru armatura beton mi-au permis sa prind TV din Belgrad incepand cu 1986. Foarte bune si la castig de semnal.
Sebastian corect, dar din fier erau cam grele. Cumparam din comert una de FIF cu trei elementi pentru canalele 1-6; dipol, reflector si director si aveam material pentru una din canalele superioare!
Le fixam pe tevile de paratraznet si cheltuiam o avere pe cablul coaxial de lungimea 4-5 etaje mai jos. Apropo, oare mai stiu tinerii de azi sa faca bucla de adaptanta la lungimea corecta?
Greu. E nevoie si de ceva teorie! Legat de cablu’ – ce se mai fura noaptea! Uneori cu amplificator cu tot.
Erau candva, cate n-am facut?!! …acum s-au dus! Dupa parerea mea lungimea antenelor de atunci este invers proportionala cu puterea de receptie a unui „senzor” de receptie, ca sa generalizez, din ziua de azi. Brosura asta o mai am inca in biblioteca!
Cred ca am brosura asta de vreo 4-5 pagini maxim. E foarte subtirica! O apreciez dupa poza! Am luat-o de undeva, nu stiu precis. Dar stiu ca o am. Era la inceputul anilor ’86 cand a inceput sa ma intereseze indeaproape electronica ca hobby! De atunci umblam prin „Librarii” si cautam tot ce era in legatura cu asta! Am ajuns, pe atunci, sa nu ma laud, un carpaci radio-tv in satul meu. Da, reparam televizoare cu tuburi, apoi hibride, cu tuburi si tranzistoare, apoi cu integrate, de la cele cu 2 CI pana la cele mai performante de color, cu 5-6 CI! Am lucrat si m-am documentat cu zeci de schite TV color cca. 2 ani de zile.
Doamne ce ditamai antena cu 15 elementi pentru bulgari aveam pe bloc, a fost buna intre 1976-1991! A fost facuta dupa cartea asta!
Cartea a fost tiparita in 1988 sau 1989. Aceasta a fost a 2-a editie dupa „Receptia TV la mare distanta” probabil a acelorasi autori. Schemele antenelor au fost preluate dupa cartea „Antene” de Eberhard Spindler!