In acest numar, televiziunii in culori i s-a rezervat „partea leului”. Se trateaza alimentarea circuitelor in extenso deoarece prezenta notiuni noi in 1983 fata de TV alb-negru: alimentarea, crominanta si cinescopul.
Inceputurile fabricarii televizorului color in Romania
Televizorul color ce urma sa fie fabricat la Electronica in 1983 consuma mai putin de 100W de la retea si functiona nestingherit la tensiuni de retea cuprinse intre 150V si 250V. In acest fel, inca din proiectare se asigura realizarea unei sarcini esentiale pentru economia nationala si pentru teleposesor: economisirea energiei.
Consumul de cca. 80W la un TV color cu ecran de 56 cm era in 1983 o realitate; in 1979 acesta era o speranta, un deziderat si pentru ca acest deziderat era de importanta majora i s-a acordat un spatiu mai larg decat se parea necesar.
Pe scurt, fata de un TV-AN din 1983, un TV color Secam necesita 4 circuite integrate noi pentru acea vreme: TCA640, TCA650, TCA660, TBA530.
Un televizor bistandard PAL-SECAM mai necesita doar un CI in plus: TBA540, care pentru capacitatea tehnica a I.P.R.S din 1983, nu constituia nici o dificultate. Se profileaza deci un modul de crominanta bistandard PAL-SECAM continand CI TCA 640, TCA650, TBA540 si doua module pentru canalul de culoare comun ambelor sisteme:
- Amplificator de luminanta cu TCA660 (modul Y);
- Matrice si final R, G, B cu TBA530 (modul RGB).
Structura lucrarii:
CAP. 1. TELEVIZOARE CU 4 C.I.
1.1. Unele defecte ale TV cu 4 C.I.
1.2. Depanarea modulelor functionale
1.3. Defecte mai frecvente pe module
CAP. 2. PRACTICA DEPANARII TV cu C.I.
CAP. 3. ALIMENTAREA TV COLOR
3.1. Alimentator cu comutare si inductanta de inmagazinare serie
3.2. Convertorul autoblocat ca alimentator pentru TV color
- Convertor autoblocat ca stabilizator de tensiune
- Convertor autoblocat cu alimentare serie a B.O.
- Principiul chopperului CESSY
CAP. 4. REDRESOARE SI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE
4.1. Redresarea monoalternanta cu sarcina rezistiva
4.2. Redresarea monoalternanta cu capacitate de filtraj
4.3. Redresarea ambelor alternante
4.4. Redresarea cu dublarea tensiunii
4.5. Multiplicare de tensinne pentru FIT
- Redresare de FIT cu dublare de tensiune
- Triplor de tensinne pentru TV color
4.6. Triplor de tensiune DIODE-SPLIT
4.7. Redresarea impulsurilor de linii
CAP.5. OPTIUNI PENTRU TV COLOR
5.1. NTSC? SECAM? PAL
5.2. Seria TCA 600
- Amplificatorul de crominanta
- Demodulatorul de crominanta
- Amplificatorul de luminanta
- Matricea R.G.B.
5.3.Banc de reglaj module
De asemenea multumim D-lui Adrian Dobrescu pentru completarea coletiei buletinelor tehnice Electronica Bucuresti, cu acesta carte.
Autor: Ing. Statnic Eugen
Jos palaria! Ca de obicei, o informare practica, scurta, succinta, la obiect!
De ce au distrus IPRS Baneasa? Azi aveam tehnologie de varf, electronisti buni am avut si avem inca!
Aveti habar ce tehnologie este astazi in fabrici, integratele in ce densitate se fac? Stiti si dumneavoastra ca din ce in ce mai putine componente discrete se folosesc in echipamente…
Nu stiu daca e adevarat dar am vazut un documentar despre roverele folosite de NASA in cercetarile cosmice. 90% din cipurile folosite sunt de provenienta Taiwan. De integrate nu s-a spus nimic. Cred ca si aceste integrate vor fi de domeniul trecutului. Si atunci ma gandeam, la ce tot spunem noi atunci ,”chinezarii” razand de ele cu gura pana la urechi?!
In momentul actual Taiwan-ul face 80-90% din „cipuri” la nivel mondial. Au investit mult in treaba asta, acum culeg „roadele”. Inclusiv faptul ca urmeaza sa ii anexeze China la prima posibila miscare geopolitica (povestea armelor si bazelor SUA in Ucraina).
Roverele folosite de NASA sunt ARO deghizate! Nostalgicilor IPRS as vrea sa le spun ca la ELECTROTEHNICA (lucram acolo in anii 75-90) pentru a putea monta componentele IPRS pe placile electronice, acestea trebuiau testate si sortate. Abaterea de la parametrii de catalog (valoarea rezistiva, factor de amplificare, curenti de scurgere, etc.) era mult peste toleranta admisa! Din aceasta cauza in fabrica a luat fiinta laboratorul de testare si sortare componente (Gena Dumitrache – sefa laborator!). Procentul de componente IPRS neconforme era enorm de mare, unele nu se puteau folosi nici de catre amatori! Sa fim seriosi, la acea vreme se cumparau licente pe care titularii straini nu le mai foloseau de mult! Am fost mereu mult in urma a ceea ce se facea bine afara, functional, fiabilitate si mai ales estetic! Practic fiecare produs era unicat, productia de serie si competitivitatea erau cuvinte propagandistice, cei care lucram acolo eram obligati sa facem compromisuri peste compromisuri!
Era un inceput bun pentru IPRS chiar daca calitatea pieselor era intr-adevar cam slaba. Acum 35 ani mergeam la talcioc si cumparam asemenea componente, tranzistori / integrate de la studentii veniti din Timisoara. Le dadea la gramada cu un pret acceptabil. Probabil faceau rost chiar din fabrica. Erau loturi intregi de componente care cadeau la verificarea CTC si nu aveau aprobare pentru scoaterea pe piata, in magazinele de specialitate. Sa zicem ca ,”din acel lot” din 10 buc –> 3-4 integrate sau tranzistori erau defecti din fabricatie. Dar pretul era atat de mic ca imi convenea acest risc. Era situatii cand am prins 9 din 10 buni. Si nu eram singurul care apela la acest mod. Daca ati lucrat in domeniu, desigur sunteti mai bine informat si stiti mai multe. Dar era un inceput. De ce nu puteam noi sa fim mari producatori de CIP-uri azi pe plan mondial? Fiindca nu s-a dorit. S-a recurs la sabotaje, coruptie, faliment si distrugerea acestor fabrici cum si multe altele din alte domenii. Romania, o colonie straina care nu mai produce aproape nimic! Asta e o istorie lunga si de multi grea de inteles!
IPRS a luat ființă, atunci la sfârșitul anilor 60 și începutul anilor 70, datorită faptului că am cumpărat ceva licențe de fabricație. Și cu alea am rămas, cu câteva excepții, până în 90. Anii 80 au „stins lumina” în România. În anii 80 saltul tehnologic a fost imens! „Pingelică” însă, în tâmpenia lui l-a interzis… Noi în 90 fabricam niște componente aflate de 20 de ani în „domeniul public”, pe care oricum le făcea o lume întreagă. Asta era „înalta tehnologie”. Ce șansă să ai să reziști concurenței? Cine să ia de la tine componente, când toți ceilalți le produc de 10 ori mai ieftin și mult mai bine ca tine?
Nu am sa va spun nimic din istoria Romaniei si „progresul” ei! O sa cautati sa ma contraziceti la tot pasul. Cand ,”pingeala” era presedinte de tara in Romania, Mao Tse Tung facea crime de rang genocid in China. Au murit de foame peste 20 milioane chinezi in 2-3 ani. Ati auzit de ,”ordinul ala'” ca toti chinezii sa urmareasca si sa omoare pasarile care mananca granele tarii?! Cum si atunci erau mai multi ca populatie decat bietele pasari au resusit sa distruga in majoritate pasarile. Dar asta a dus la un dezechilibru in lantul trofic atat de urias ca foametea a devenit si mai mare. Atunci americanii s-au oferit sa-i ajute prin asa cunoscutul Plan Marshal. Au trimis in China peste 10.000 de specialisti in toate domeniile. Agricultura / industria si economia au inceput sa dea roade. Ceausescu pingeala devenise prieten apropiat cu Mao. Afacerile intre tarile noastre erau prospere. In timpul cand China era falimentara si muritoare de foame la noi ramuri ale industriei grea si usoara, agricultura se ridica la un alt nivel. Exporturi masive le-am facut catre tara prietena China. Concluzie! Eram deasupra Chinei cu cel putin 90% ca nivel economic si de trai. Planul Marshal i-a scos din mizerie si i-a adus unde sunt astazi, cea mai mai mare puternica „economica”! Pe plan militar, va deveni in cel mai scurt timp. Azi americanii regreta ca i-au ajutat! Bla, bla, bla! Romania peste 10 ani va avea nevoie de acel „Plan Marshal” ca sa mai existam ca natie. Conceptia dvoastra cu „Lasa, ca fac altii mai bun si mai ieftin” e total de neconceput. Stati in fata progresului, a dezvoltarii, cu mana intinsa la altii. Nu va doare cand altii au si pot, iar noi stam cu mana intinsa la ei?!! In acest timp se intoneaza imnul national!
Nu văd legătura. Nici Ceausescu, nici Mao, niciodată nu ar fi conceput ceva de tipul „o țară, două sisteme!”. Mao avea scrânteala lui, Ceaușescu era stalinist de școală veche și inventase ceea ce se cheamă acum „național ceaușism”. Pentru mine, preceptul nu se aplică doar Hong-Kong-ului. Este meritul lui Deng Xiaoping că a permis tranziția la economia de piață și a propulsat China acolo unde e acum.
Americanii nu au ajutat China. Planul Marshall s-a încheiat în anii 70 în Europa de Vest. Este iar meritul lui Deng de a fi înființat zonele economice libere. Americanii au venit atrași de posibilitatea de a a investi cu costuri mici. Au venit după momeală! Au adus tehnologia singuri!. Chinezilor nu le-a rămas decât să copieze și să dezvolte! Noi, ca tâmpiții, „nu ne vindem țara!” Aiurea! Am aruncat-o la gunoi! Poate asta trebuia, dar am știut să aruncăm și noi o astfel de momeală? Nu! Investitorilor le-ar fi convenit mai mult aici, pentru că se lucrează greu cu China, din cauza distanțelor enorme si culturii extrem de diferite. Cu noi ar fi fost mai simplu. Dar neocomuniștii au făcut orice să dea ei tunurile lor, n-au avut nici o strategie de atragere a investițiilor, ba, mai rău, parca au făcut și fac în continuare orice să le îngreuneze. Infrastructură canci, legislație greoaie, iar autoritățile corupte, cu o atitudine de-a dreptul ostilă față de investitori, pe care îi vad ca pe niște vaci de muls șpăgi. Nu mai vorbim, mai bine te împuști decât să deschizi o afacere azi în Românica…
Prima data americanii au folosit planul Marshal dupa al doilea razboi mondial in Franta. Le-au iesit de minune. Cel mai mare succes l-au avut totusi in China!
Oare chiar ne trebuia fabrica de avioane la Craiova? A facut un singur avion si ala cu motor de la Rolls Royce! Stie careva cati KW a produs termocentrala pe sisturi bituminoase de la Anina? 1000 KW !S-a muncit la ea peste 6 ani cu peste 1000 muncitori! Cine vrea sa stie mai mult sa dea cautare pe google, ” CENTRALA SISTURI BITUMINOASE ANINA”. Este chiar interesant daca n-ar fi prea trist! Exemplele pot continua,cu miile, epoca cincinalului in 4 ani si jumatate!
N-am inteles niciodata de ce trebuie sa facem de toate cand altii le fac mult mai bine, mai ieftine, au traditie? Aici a fost falimentul socialismului multilateral dezvoltat, sa facem de toate si nimic ca lumea! Dezvolti cateva ramuri unde ai potential, turism, agricultura si prelucrarea bogatiilor naturale si in rest cumperi de la cei care stiu sa faca bine si ieftin! Si americanii iau de la chinezi foarte multe din acelasi considerent!
Să fi avut acces la buletinele astea în studenție, pe când mai reparam câte un TV, ce bine era.. Citind prin el mi s-au lămurit niște chestii, unele le-am dedus empiric la acea vreme, ex. depanând pe finalul video, altele… eh!
Am avut un TV Olt cu 4 CI, alb-negru, luat prin 1991, mai e și acum pe la țară. N-am înțeles două chestii la el, poate ați întâlnit.
Prima: avea o fâșăială neuniformă pe sunet, nu depindea de poziția potențiometrului de volum. Se folosea ieșirea cu volum controlat în tensiune a TBA120 (pin 8). Am mutat potențiometrul de volum pe ieșirea normală (pin 12) în montajul clasic, zgomotul încetând, dar tot n-am depistat cauza lui.
Cea de-a doua problemă era iluminarea neuniformă a rastrului, pe semnalul video intrând probabil armonici de la baleiajul pe orizontală. Aveam un efect de „falduri de perdea” pe verticală. Nu am reușit să le dau de cap, deși dacă mișcam din cablurile din TV, se atenua uneori.
1. Defectul asta era cand ati luat TV de nou sau a aparut in timp? De ce spuneti ca ,”dupa” ce ati „mutat” pe pin 12 iesirea normala a disparut sintomul? Daca pe pin 8 mergea bine si apoi a aparut defectul, de ce nu putea fi iesirea normala?! Interesant defectul ?!!
2. Efectul de perdea a imaginii, si cu efecte de miscare a firelor din interior, in special al magistralei care trecea peste Selectorul de Canale l-am intalnit o data. Nu am gasit nimic. Dar am refacut lipiturile pe verso (foarte grosiere) in Selector si a disparut. Probail legat ceva de masa.
Si inca o data, efect de perdea si pe rastru nu numai pe imagine, sunet normal. Cablurile alea litate in cruce peste TK nu faceau masa cu masa sasiului. Prima data am umblat la C -urile mari de filtraj. Tot asa si daca i-am inlocuit. Atat imi mai amintesc. Date precise nu va pot da!
Ambele defecte au fost din fabrică. Sunetul a mers prost pe pinul 8 de la început. După ce am folosit ieșirea de pe pinul 12 cu modificările aferente, sunetul a mers corect.
Bănuiesc că astfel de defecte ar trebui remediate în fabrică, dar nu au stat să-și bată capul prea mult cu ele.
Asa da! Dar cine nu greseste sau omite. Nu trebuia sa iasa de pe banda de productie sub stampila CTC-istului! Aveau un stand de proba chiar si la ,”zdruncinaturi” pt eventuale piese nelipite sau lipituri reci! Ok! Corecta observatia!
Eu am procurat aceste buletine de la cineva care lucra la proiectare in Uzina Electronica, la etaj langa poarta. Mai era un inginer neamt pe nume Statnic la reprezentanta Brasov care apoi a plecat in Germania. Statnic a facut buletinele tehnice de uz intern.
E istorie pură dar din punct de vedere tehnic și comercial „realizarili” erau jenante pentru anul 1983 într-un context global. Chiar și frații de suferință din CAER, Germania de Est, performau infinit mai bine.